Elev Bunescu Vasile Alexandru, clasa a XI-a F, Liceul Teoretic "Ion Heliade Rădulescu" Târgoviște
Elevă Stanciu Amalia Ioana, clasa a XI-a F, Liceul Teoretic "Ion Heliade Rădulescu" Târgoviște
Profesor coordonator Andrei Ana-Maria, educație antreprenorială, Liceul Teoretic "Ion Heliade Rădulescu" Târgoviște
“Protecția și îmbunătățirea mediului înconjurător
reprezintă o problemă majoră care afectează bunăstarea popoarelor
și dezvoltarea economică în întreaga lume, este dorința urgentă
a popoarelor din întreaga lume și datoria tuturor guvernelor”.
(Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, Stockholm, 1972)
Mediul înconjurător reprezintă totalitatea elementelor, proceselor și fenomenelor naturale, precum și a celor introduse de om ce caracterizează un anumit teritoriu și în care își desfășoară activitatea societatea omenească. Astfel, mediul înconjurător, ca și concept, se identifică într-o mare măsură cu mediul geografic, însă cuprinde și fenomenele indirecte datorate activităților umane, drept urmare omul este direct responsabil pentru schimbările pozitive, dar mai ales negative, care afectează mediul natural în care trăim.
Protecția mediului înconjurător, aplicarea unor strategii și politici coerente la nivel local, regional și global pentru refacerea echilibrului ecologic și prevenirea degradării mediului, constituie una dintre preocupările actuale ale societăților moderne.
Utilizarea intensă a resurselor naturale ale planetei a reprezentat mult timp – poate prea mult timp – modelul pe care s-a bazat dezvoltarea economică a omenirii, iar acest lucru a generat modificări ale mediului natural. Toate aceste schimbări au condus la apariția unor fenomene ce se răsfrâng într-un mod negativ asupra calitații vieții oamenilor:
poluarea solului, a apei și a aerului;
schimbări climatice majore;
distrugerea stratului de ozon din atmosferă – “efectul de seră”;
degradarea pădurilor (despădurirea) și extinderea deșerturilor (deșertificarea);
dispariția unor specii de plante și de animale;
creșterea necontrolată a deșeurilor etc.
Efectele degradărilor mediului natural și ale dezechilibrelor ecologice nu pot fi combătute la granița unei țări, ele au caracter global, iar stoparea lor presupune, în primul rând, depunerea unor eforturi comune pentru refacerea și protejarea naturii. Din păcate, adevărul este dur iar timpul nu mai este prietenul omului în ceea ce privește acestă problemă spinoasă cu care ne confruntăm: în absența unor măsuri globale ferme, concrete și eficiente care să prevină și să corecteze degradarea mediului înconjurător, efectele poluării vor deveni ireversibile și necontrolabile, punând în pericol însăși existența ființelor umane.
Încet, încet, oamenii au conștientizat importanța protejării mediului înconjurător ca fiind premisa unei vieți de calitate, ca fiind - de ce nu? - o condiție necesară pentru supraviețuire. Astfel, primele eforturi pentru a proteja mediul natural au fost întreprinse la începutul anilor ’70 prin intermediul Declarației de la Stockholm a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu prin care s-au stabilit niște reguli de desfășurare a activităților umane pentru protejarea condițiilor de viață pe planetă.
15 ani mai târziu, în 1987, în cadrul conferinței Comisiei ONU pentru Mediu și Dezvoltare, o nouă concepție referitoare la relația om-mediu este sintetizată sub numele de dezvoltare durabilă.
Dezvoltarea durabilă, viabilă și susținută din punct de vedere ecologic, este considerată acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează acele politici, strategii, măsuri și comportamente de transpunere în practică prin care se realizează maximizarea dezvoltării concomitent cu:
ü asigurarea nevoilor de bază pentru toți;
ü menținerea calității mediului ambiant.
Definirea și implementarea politicilor de dezvoltare durabilă au fost subiectul multor dezbateri politice la nivel internațional, dar și oamenii de știință și-au adus contribuția prin cercetarea celor mai bune soluții de refacere și protejare a planetei. Astfel, s-au stabilit politici și strategii de protejare a mediului și de dezvoltare durabilă la nivel global și, ca prim pas în realizarea acestora, s-a acționat la nivel de informare asupra efectelor nocive pe care le are degradarea mediului asupra calității vieții oamenilor.
Conștientizarea „răului” făcut de fiecare dintre noi planetei a condus la pasul următor și anume, crearea unor principii de protecție a mediului înconjurător:
@ educarea populației și formarea unei atitudini civice referitoare la protecția mediului înconjurător prin reducerea consumurilor, reutilizarea materialelor, reciclarea și recuperarea materialelor;
@ adoptarea și respectarea legislației în domeniul protecției mediului înconjurător;
@ alocarea de resurse financiare pentru prevenirea și reducerea efectelor degradării mediului;
@ măsurile de protecție a mediului trebuie luate cât mai curând pentru a limita efectele poluării mediului;
@ evitarea utilizării efective a resurselor naturale rare, identificarea de noi surse de energie;
@ degradarea mediului trebuie mai degrabă evitată decât combătută.
Ocrotirea sau protejarea mediului reprezintă o problemă a tuturor cetățenilor. Fiecare dintre noi poate “rănii” planeta într-o măsură mai mică sau mai mare, iar o gândire de genul ”cât de mult rău aș putea face eu mediului înconjurător? Cât poate polua un singur om astfel încât să contribuie la degradarea mediului?” nu ne face cinste. Imaginați-vă peste 7 miliarde de oameni care ar gândi așa. Care ar fi impactul? Sloganul “gândește global, acționează local!” ar trebui să ne călăuzească pașii fiecăruia dintre noi în orice activitate întreprinsă pentru combaterea poluării și refacerea naturii.
Bibliografie:
Ñ „Apărarea naturii”, Lucian Ghinea, Editura Științifică și Enciclopedică, București;
Ñ “Poluarea mediului ambiant”, Al. Ciplea, Editura Tehnică, București;
Ñ https://ro.scribd.com/doc/73449330/Importan%C5%A3a-naturii-pentru-om
Ñ http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/natura-casa-mea/